Prezentare generală

IDENTITATEA

PSDM
Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM este un partid rezultat prin reformarea si schimbarea de denumire a Partidului Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” condus de Constantin V. Ionescu.

Constantin V. Ionescu, fost lider de sindicat la ROCAR şi preşedintele PSD–CTP, cunoscut pentru consecvenţa şi determinarea sa, în apărarea valorilor social-democraţiei române, a refuzat de câte două ori propunerile de fuziune, venite din partea Partidului Social Democrat (Octav Cosmâncă şi Mircea Geoană) din 2001 şi 2008 şi din partea Partidului Democrat (Traian Băsescu) din 2001 şi 2003, cu avantajele funcţiilor promise şi deasemeni două tentative de cumpărare a partidului venite din partea lui Victor Surdu în anul 2000 şi Gigi Becali prin interpuşi în anul 2003.

PSD-CTP si Constantin V. Ionescu

Fondat în 1893
Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM este un partid istoric ce îsi are originea în Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România – PSDMR, înfiintat în anul 1893, fiind continuatorul si succesorul legitim al Partidului Social Democrat din România, al Partidului Social Democrat Independent ce l-au avut ca presedinte pe Constantin Titel Petrescu si al Partidului Social Democrat Român condus de Sergiu Cunescu. Legitimitatea noastra este data de prezenta veteranilor social-democratiei române în conducerea partidului.

Partidului Social Democrat al Muncitorilor – PSDM, este singurul partid social-democrat autentic din România si singurul partid istoric ce si-a pastrat doctrina si linia politica anticomunista – fara compromisuri.

Constantin Titel Petrescu
Partidului nostru se revendica de la Constantin Titel Petrescu personalitatea definitorie pentru social-democratia româna în viziune moderna si un model de o consecventa politica rar întâlnita în viata politica româneasca .

Opera teoretica lasata de Constantin Titel Petrescu înfatiseaza cu claritate spiritul vizionar al acestui mare om politic român. Previziunile facute de el privind viitorul României si al întregii Europe, justifica aceasta caracterizare. El preconiza o Europa unita, o comunitate reala si libera a natiunilor, toate cu drepturi egale, indifernt de marimea si puterea lor, o federatie a solidaritatii colective. Iata ca aceasta Uniune se înfaptuieste astazi, ea este Uniunea Europeana, din care face parte, de drept si România.

Pentru cunoasterea gândirii politice a lui Constantin Titel Petrescu, de catre generatiile actuale si viitoare, Asociatia “Prietenii Social-Democratiei Române” ce activeaza sub egida partidului nostru are în derulare un program de achizitionare de materiale istorice documentare si editarea operei sale.

Schimbare denumire in 2011
Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM este înregistrat legal la Tribunalul Bucuresti in 2011, în conditiile legii partidelor politice Nr.14/2003 si a fost lansat oficial la 21 Octombrie 2011 la Tirgul Jiu, având ca semn permanent si semn electoral – “Triunghiul”.

Partidul Social Democrat al Muncitorilor ii reprezinta pe cei multi, saraci si exploatati, a caror voce poate schimba politica romaneasca. PSDM se situeaza clar în opozitia extraparlamentara fata de actuala guvernare de dreapta si în opozitie fata de PSD, partid ce reprezinta interesele noii burghezi comuniste.

SCURT ISTORIC AL MISCARII SOCIAL–DEMOCRATE DIN ROMÂNIA

PSDMR
Miscarea social-democrata din România începe cu peste un secol în urma. În aprilie 1893 s-a creat la Bucuresti, Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România – P.S.D.M.R. sub conducerea unui consiliu general constituit din: Ioan Nadejde, Al. Gh. Radovici, V. G. Mortun, Constantin Mille si Al. Ionescu.

Drepturi câstigate
Desi nu a participat la guvernare, miscarea social-democrata din România, înca de la început, dar mai ales dupa înfaptuirea Marii Uniri de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 si faurirea României Mari – unde a jucat un rol important si decisiv, a contribuit la modernizarea si dezvoltarea economico-sociala a tarii, democratizarea vietii social-politice, obtinerea unor drepturi si libertati cetatenesti si protectie sociala.

Datorita luptei înaintasilor nostrii au fost obtinute multe drepturi:

• dreptul la repaus saptamânal,
• ziua de munca de 8 ore,
• votul universal,
• dreptul femeilor la vot,
• asistenta sociala,
• invatamânt gratuit de 7 clase,
• dreptul la asociere – sindicate, etc.

Din pacate multe din drepturi sociale obtinute în timp au fost pierdute dupa revolutie.

Contributia social-democratilor condusi de Constantin Titel Petrescu la realizarea actului de la 23 August 1944, act ce a salvat România de la un dezastru total si a scurtat cel de al 2-lea razboi mondial cu 6 luni.

4 crize ale miscarii
Din pacate miscarea social-democrata, în istoria sa, a fost marcata de 4 mari crize.

• În 1899 tradarea generosilor – practic toata conducerea partidului a trecut la liberali, miscarea s-a refacut dupa aproape 10 ani de lupta si sacrificii sub conducerea lui I.C. Frimu.
• În anul 1921 (30 ianuarie – 3 februarie) partidul socialist a suferit o grava sciziune. O serie de elemente comuniste, cu sprijinul direct al Moscovei si recurgând la mijloace preluate din arsenalul Kominternului, s-au desprins din partid, constituind la 8 Mai 1921 – Partidul Comunist Român care s-a afiliat la Internationala a III-a. Refacerea unitatii social-democratiei române, la care un rol important l-a avut Constantin Titel Petrescu, a fost realizata în 1927.
• În anul 1946 Partidul Comunist Român trece la presiuni directe asupra PSD pentru a merge în alegerile din 19 Noiembrie 1946 pe liste comune cu ei. Gruparea autonomistilor în frunte cu Constantin Titel Petrescu – presedintele partidului refuza acest lucru. Congresul extraordinar din martie 1946 marcheaza o noua sciziune produsa în PSD, de grupul tradator procomunist condus de Lothar Radaceanu si Stefan Voitec. La 9 mai 1946 s-a tinut Congresul de constituire al Partidului Social Democrat Independent, Constantin Titel Petrescu fiind ales presedinte, iar Adrian Dimitriu secretar general.
• Viata Partidului Social Democrat Independent condus de Constantin Titel Petrescu a fost destul de scurta, caci dupa alegerile din Noiembrie 1946 când comunistii, atribuindu-si prin frauda victoria acestor alegeri, au dispus interzicerea PSDI, ca dealtfel si a celorlalte partide istorice (PNT si PNL) cu exceptia aripii tradatoare a PSD.

Social-democratia si comunistii
La 21- 23 februarie 1948 a avut loc asa zisul congres de “unificare” prin care PSD a fost “înghitit” de PCR, noul partid luând numele de Partidul Muncitoresc Român – P.M.R, care în 1965 a revenit la denumirea de Partidul Comunist Român.

Închisorile comuniste
Nu putem sa nu amintim cu profunda durere si revolta ca în noaptea de 5 spre 6 mai 1948 Constantin Titel Petrescu si Adrian Dimitriu au fost arestati, iar la 13 iunie 1949 aproape toti fosti conducatori politici si sindicali social-democrati au fost arestati si aruncati în închisori si lagare. Dintre acestia, câteva nume de rezonanta în miscarea social-democrata; George Grigorovici, Ion Fluieras, Iosif Jumanca, Ghe. Ene Filipescu, Ilie Predaru au murit în închisori, singura lor vina fiind aceea de a fi crezut în valorile social-democratiei.

Prin sentinta Tribunalului Militar din Bucuresti din 22 ianuarie 1952, Constantin Titel Petrescu era condamnat la munca silnica pe viata, transformata în temnita grea pe viata, pentru “crima de înalta tradare”, pentru “crima de surpare a ordinii constitutionale”, pentru “delictul de uneltire contra ordinii sociale” si pentru “complot în scop de tradare, de surpare a ordinii constitutionale si de razvratire”. Totul s-a petrecut în cadrul unui proces secret, la proces în “interogatorul de inculpat”, Constantin Titel Petrescu declara: “Eu am fost si sunt adversarul Regimului Comunist si socotesc ca realitatile tarii noastre atunci si în prezent sunt pentru un regim mic burghez socialist, cu tendinte catre socialism si nu pentru un regim comunist”.

Timp de aproape opt ani a fost purtat prin închisorile comuniste (la Interne, la Malmaison si la Sighet), fiind supus unor represiuni, umilinte si presiuni greu de imaginat, una din cele mai mârsave fiind pretentia de a semna o scrisoare (dupa o “prelucrare” de sase luni facuta de catre Nicolschi), prin care sa-si reconsidere pozitia din 1946. Referindu-se la acest episod tragic din viata inflexibilului fruntas socialist, Serban Voinea, unul din liderii care l-au parasit atunci când a fost în joc soarta social-democratiei în România, va recunoaste mai târziu: “Aceasta scrisoare, care a aparut în numarul din 18 decembrie 1955 al organului comunist ”Scânteia”, nu exprima parerile lui Constantin Titel Petrescu. El a cautat ca acest lucru sa fie adus la cunostinta noastra, cei aflati în strainatate. Atins de scorbut si supus unor presiuni continue, el n-a cedat si semnat decât pentru a asigura eliberarea si supravietuirea unora dintre tovarasii sai”.

În cursul anului 1956, ca urmare a interventiei liderului laburist Hugh Gaitskell pe lânga Hrusciov, cei mai multi dintre detinutii social-democrati “titelistii”sunt eliberati din închisori si lagare. Dar, chiar si dupa aceasta data persecutiile si chiar arestarile unor social-democrati ramasi liberi continua.

Continuitatea miscarii social-democrate
Cu toate greutatile întâmpinate, totusi în timpul regimului comunist, social-democratia româna s-a manifestat, atât în tara cât si în strainatate.

În strainatate este bine cunoscuta activitatea grupului de social-democrati români în frunte cu Eftimie Gherman, fost membru permanent al Comitetului Internationalei Socialiste.

În tara, Adrian Dimitriu – fostul secretar general al Partidului Social Democrat Independent, prin actiunile sale, concretizate în nenumaratele memorii si scrisori adresate conducerii Partidului Comunist Român, marca existenta si continuitatea miscarii social-democrate în România. Desi redusa si limitata la un mic grup, aceasta întelegea sa-si faca cunoscut punctul de vedere diferit fata de regim, privind “construirea socialismului în România”.

Trebuie mentionat deasemeni, ca în aceasta perioada, presedintele Internationalei Socialiste – Bruno Pittermann, aflat într-o vizita în România în 1971, la invitatia Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a avut a scurta întrvedere si cu Adrian Dimitriu. La aceasta întrevedere Adrian Dimitriu i-a prezentat situatia social-democratilor din tara precum si regretul si nedumerirea cu privire la atitudinea partidelor socialiste din apus fata de ei. Într-o scrisoare ulterioara Adrian Dimitriu, îi reproseaza atitudinea nepasatoare si de neînteles a delegatiilor partidelor socialiste din apus, care au început sa ne viziteze tara la invitatia Partidului Comunist Român, fara a lua contact cu social-democratii români.

Dupa revolutie, noii comunisti
Social-democratia româna, a carei istorie zbuciumata am evocat-o pe scurt, a fost supusa în ultima perioada, la noi încercari si framântari.

Imediat după 22 Decembrie 1989, Adrian Dimitriu – fostul secretar general al Partidului Social Democrat Independent şi Sergiu Cunescu, împreună cu alţi veterani social-democraţi, au reconstituit Partidului Social Democrat Român – PSDR, unul dintre cele trei partide îstorice, alături de PNŢ-CD şi PNL. Preşedintele PSDR-ului în perioada 1990 – 1999 a fost Sergiu Cunescu una din figurile distinse şi deosebite ale politicii româneşti în primii ani după Revoluţie, iar preşedintele de onoare a fost Adrian Dimitriu pâna la decesul său din 1994. În Partidul Social Democrat Român, în perioada 1990-1991, a activat şi Constantin V. Ionescu – viitorul preşedinte al Partidului Social Democrat “Constantin Titel Petrescu”, având ca responsabilitate gestionarea patrimoniului partidului.

După alegerea lui Alexandru Athanasiu în fruntea PSDR, survenită în 1999, a urmat preluarea treptată a acestui partid de către Partidul Democraţiei Sociale din România – PDSR, fostul FDSN-FSN-PCR, mai întâi printr-o alianţa electorală în 2000 şi apoi fuziunea din 2001.

Este bine de ştiut că acţiunea lui Alexandru Athanasiu (acest Voitec II ) de vânzare a PSDR-ului făcută PDSR-ului – partidul foştilor comunişti, a fost dezavuată public printr-o scrisoare deschisă de către Sergiu Cunescu, preşedintele de onoare al PSDR la aceea data, cităm din scrisoare – “în ceea ce-i priveşte pe cei care ar oferi partidul altora, îi asigur că au locuri asigurate pe piedestalul pe care îi aşteaptă: renegaţii din 1899, Lotar Rădăceanu, Ştefan Voitec, Ionescu “Plastograful” din 1946 şi alţii (sn). Cu aceasta ocazie Sergiu Cunescu şi-a anunţat retragerea şi promisiunea că va fi printre cei care vor continua “în demnitate firul vieţii Partidului Social Democrat Român” (vezi scrisoarea).

Fuziunea dintre Partidul Social Democrat Român – PSDR cu Partidul Democratiei Sociale din România – PDSR, realizata în iunie 2001, prin tradarea lui Al. Athanasiu, sub denumirea de Partidul Social Democrat – PSD, nu a adus nimic nou privind actiunea si manifestarea social-democrata a noii formatiuni politice. Aceasta fuziune, nu a fost decât o actiune de confiscare a unui titlu si o încercare de substituire a unei doctrine generoase, cea a social–democratiei pe care cândva comunistii au catalogat-o ca “fascista”. Momentul 2001 nu este decât o reeditare a celor petrecute în 1948, când gruparea comunizanta a PSD condusa de Radaceanu – Voitec, a fuzionat cu PCR sub denumirea de PMR, care în 1965 a revenit la denumirea de PCR. Este interesant de urmarit aceste schimbari de nume si dupa 1989; întâi a fost Frontul Salvarii Nationale – FSN ( format în cea mai mare parte din cadrele fostul PCR), urmat de Frontul Democrat al Salvarii Nationale – FDSN, apoi Partidul Democratiei Sociale din România – PDSR, iar acum Partidul Social Democrat – PSD.

Tactica din anii 50, a partidul comunist de a se folosi de “tovarasii de drum”, pentru preluarea totala a puterii, a fost folosita si astazi. Asa si acum, urmasii fostilor comunisti, au avut nevoie de Partidul Social Democrat Român, pentru a avea un titlu modern si o deschidere în Internationala Socialista.

La congresul de constituire a Partidului Social Democrat – PSD, D-nii A. Nastase si Al. Athanasiu, vorbeau de un transfer de “legitimitate istorica” de la PSDR la noul PSD si de o legitimitate revolutionara a PDSR-ului de la FSN.

În contrast cu PSD, în conducerea actuala a Partidului Social Democrat al Muncitorilor – PSDM (Comitetul Executiv Central) este un veteran social-democrat – Dl. Ioan Strachinaru, iar presedintele executiv al partidului – Dl. Constantin V. Ionescu nu a fost membru al partidului comunist.

Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu”

Demersul grupului condus de Constantin V. Ionescu, ce cuprindea toti veteranii social-democrati; Constantin Constantinescu, Nicolae Jurca, Livius Morariu, Ioan Strachinaru, Ioan Tipei, de reconstituire si refacere a social-democratiei autentice în România, prin Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD – CTP), intuind exact ce se va întâmpla cu PSDR, dupa preluarea conducerii de catre Al. Athanasiu, cunoscând oportunismul politic al acestui personaj ce nu avea nimic în comun cu social-democratia, el venind în PSDR de la PAC, s-a dovedit inspirat si benefic pentru apararea si promovarea valorilor social-democratiei române. La Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD – CTP) condus de Constantin V. Ionescu, au aderat ulterior si cei care nu au fost de acord cu fuziunea dintre PSDR si PDSR împreuna cu Sergiu Cunescu, care în calitate de presedinte onorific al PSD – CTP, ne-a încurajat si îndrumat pâna la decesul sau survenit prematur în martie 2005.

Este bine de stiut ca la inmormântarea lui Sergiu Cunescu din cimitirul Bellu a venit si Alexandru Athanasiu care a incercat sa ia si cuvantul dar a fost impiedicat de familie si scos afara. Singurele discursuri acceptate au fost ale preotului, prietenului de familie – Dl. Dumitriu, veteranul Constantin Constantinescu si presedintelui Partidului Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” PSD – CTP – Constantin V. Ionescu.

ORGANIZAREA

Organul suprem de conducere al Partidului Social Democrat al Muncitorilor este Congresul care se convoaca de regula o data la patru ani, între congrese, la interval de doi ani, se poate convoca Conferinta Nationala.

Congresul: adopta si modifica Platforma-Program si Statutul partidului; analizeaza activitatea partidului si a organelor centrale de conducere si stabileste strategia politica a partidului; stabileste componenta numerica si structura Consiliului National, Comitetului Director, Comitetului Executiv Central, a Comisiei Centrale de Control si a Comisiei Centrale de Arbitraj; alege membrii titulari si supleanti ai Consiliului National, Comisiei Centrala de Control si Comisiei Centrala de Arbitraj; alege presedintele, presedintele executiv, secretarul general si presedintele de onoare ai partidului; hotaraste fuziunea partidului cu alte partide; hotaraste încetarea activitatii partidului prin autodizolvare.

Organele de conducere ale Partidului Social Democrat al Muncitorilor – PSDM sunt: Biroul Permanent, Comitetul Executiv Central, Comitetul Director si Consiliul National.

Biroul Permanent al partidului este constituit din presedintele, presedintele executiv, presedintele de onoare si secretarul general.

Comitetul Executiv Central este constituit din presedintele, presedintele executiv, presedintele de onoare, secretarul general, vicepresedintii si secretarii executivi ai partidului.

Comitetul Director al partidului este constituit din membrii Comitetul Executiv Central, purtatorul de cuvînt, trezorierul partidului, secretarii pe probleme, sefii coordonatori ai departamentelor organizate pe domenii de activitate, presedinta organizatiei de femei, presedintele organizatiei de tineret, reprezentantul organizatiei de pensionari, presedintii organizatiilor judetene, presedintele organizatiei Municipiului Bucuresti si presedintii organizatiilor de sector ale Municipiului Bucuresti.

Consiliul National al partidului este constituit din membrii Comitetul Director, parlamentarii PSDM, ministri si secretarii de stat în exercitiu membri PSDM, membrii titulari si membrii supleanti.

Presedintele partidului reprezinta Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM în relatiile cu alte partide si formatiunile politice din tara si strainatate si încheie, în spiritul documentelor programatice ale partidului, acorduri, conventii, întelegeri, sub rezerva ratificarii lor de catre Comitetul Director sau Consiliul National.

Presedintele Executiv al partidului reprezinta Partidul Social Democrat al Muncitorilor PSDM în fata autoritatilor publice, în justitie si în relatiile cu tertii.

Structura Organizatorica a PSDM este constituita pe baza principiului teritorial: comuna, oras, municipiu (sector al Municipiului Bucuresti), judet (Municipiul Bucuresti) si cuprinde urmatoarele organizatii; organizatii teritoriale la nivelul judetelor si Municipiului Bucuresti, organizatii teritoriale la nivelul municipiilor (sectoarelor Municipiului Bucuresti), oraselor, organizatii locale la nivelul comunelor, organizatii la nivelul satelor si sectiilor de votare. În cadrul PSDM sunt constituite; Organizatia de femei, Organizatia de tineret si Organizatia de pensionari.

Sub egida Partidului Social Democrat al Muncitorilor – PSDM activeaza Asociatia “Prietenii Social–Democratiei Române”, având ca scop; cunoasterea si promovarea ideilor social-democrate si a istoriei social-democratiei române.

ACTIUNEA POLITICA

Lansarea PSDM si alegerilor din 2012
Lansarea partidului sub denumirea de Partidul Social Democrat al Muncitorilor s-a facut la Targu Jiu la data de 21 octombrie 2011

Actualele legi electorale
Actualele partide parlamentare, ce stabilesc regulile, se comporta exclusivist si antidemocratic considerând ca numai ele reprezinta clasa politica din România si numai ele trebuie sa ramâna vejnic partide parlamentare. Asa nu se va reânoii niciodata clasa politica în tara noastra.
Legile electorale sunt antidemocratice si exclusiviste gândite pentru conservarea si perpetuarea la conducerea tarii a clasei politice reprezentate de partidele parlamentare. Aceasta caracterizare este justificata de câteva elemente cum ar fi:

• acordarea de timpi de antena la posturile publice de radio si televiziune, pe timpul intregului mandat parlamentar si pe timpul campaniilor electorale numai partidelor parlamentare, partidele neparlamentare primesc timpi de antena doar cu 10 zile înainte de data alegerilor. La posturile private de televiziune si radidifuziune, timpul de antena pentru partidele parlamentare este de 75% fata de 25% pentru partidele neparlamentare,
• desemnarea reprezentantilor partidelor parlamentare în biroul electoral central se face din oficiu iar în birourile electorale judetene, municipale, orasenesti, comunale si în sectiile de votare, s-au introdus criterii noi (cum ar fi; candidat la presedentia României), pentru a fi eliminate partidele neparlamentare, care au putut totusi desemna reprezentanti, numai în masura în care au mai ramas locuri, prin tragere la sorti,
• stabilirea ordinii de pe buletinele de vot, în prima parte pentru partidele parlamentare, iar în partea a II-a pentru partidele neparlamentare,
• acordarea de subventii de la bugetul statului numai partidelor parlamentare.

Partidul Social Democrat al Muncitorilor considera eliminarea pragului electoral si revenirea la sistemul folosit în 1990, care a fost cel mai democratic si deschis, ca fiind primul pas spre înoirea actualei clase politice:

• eliminarea pragului electoral ar permite intrarea în Parlament si a altor partide si aparitia altor personalitati politice cu o alta gândire, impunerea unui prag electoral pentru intrarea în Parlament este nedemocrata. Consideram, ca daca o formatiune politica, întruneste numarul necesar de voturi pentru obtinerea unui numar X de locuri în Parlament, ea trebuie sa obtina acele locuri, deci trebuie sa aiba reprezentare parlamentara, restrictia trebuie impusa la formarea grupurilor parlamentare si participarea la guvernare.
• reducerea numarului de partide parlamentare a înseamnat dictatura temporara a unei majoritati, modificarea permanenta a legilor dupa cum s-a schimbat respectiva majoritate si nu gasirea unor solutii care sa întruneasca un consens cât mai larg, care sa asigure o stabilitate legislativa.

Partidul Social Democrat al Muncitorilor – PSDM propune, un sistem proportional cu vot nominal (preferential) pe liste de partid, aceasta dupa o pregatire corespunzatoare a electoratului.

În prezent Partidului Social Democrat al Muncitorilor se afla într-un proces de constructie si organizare. Reconstructia unei stângi autentice în tara noastra, ramâne o sarcina de mare raspundere a Partidului Social Democrat al Muncitorilor formatiune politica de centru stânga, autentica social-democrata. PSDM trebuie sa cuaguleze în jurul sau forte si grupuri cu aceasta orientare si sa capaciteze o parte cât mai mare din electoratul nehotarât de peste 40% care nu se prezinta la vot, electorat ce nu se regaseste în mesajul si actiunile partidelor parlamentare actuale.

Alegeri locale 2008
La Alegerile Locale din 2008, Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD–CTP) a participat sub sigla Uniunii Pensionarilor si a Solidaritatii Sociale – UNIUNEA, o alianta electorala dintre Forta Democrata – FD si Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD–CTP), în 16 judete si sub sigla proprie în 5 judete, cu rezultate mediocre.

Când în anul 2008, partidele parlamentare au votat legea privind introducerea votului uninominal pentru alegerea parlamentarilor, Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” s-a pronuntat împotriva acestui sistem, întrucât nu este reprezentativ si nu promoveaza oameni de valoare ci oameni cu bani si notorietate sau oameni ce reprezinta interesele anumitor grupuri.

Daca s-a introdus votului uninominal proportional, de ce s-a mai introdus si pragul electoral sau de ce un partid are reprezentare parlamentara, numai pentru un anumit numar de parlamentari alesi direct cu majoritate de voturi? Ce se întâmpla cu voturile obtinute sau cu locurile parlamentare obtinute direct (mai putine decât limita impusa) de un partid? se redistribuie celorlalte partide, este corect? Dar conditia privind impunerea unei garantii reprezentând contravaloarea a 5 salarii minime pe tara pentru fiecarea candidat, ceeace a însemnat, în 2008, 2.500 lei (25 milioane lei vechi) pentru un candidat si 1.130.000 lei (11,3 miliarde lei vechi), aproximativ 310.000 Euro pentru toti candidatii la nivelul întregii tari. Aceasta a dus la eliminarea din start a majoritatii partidelor neparlamentare, încalcându-se astfel prevederile Constitutiei, prin limitarea dreptului la asociere si dreptului de a alege si a fi ales?

Datorita impunerii acestei garantii, de fapt o taxa de participare, Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” s-a vazut nevoit sa nu participe la Alegerile Parlamentare din 30 Noiembrie 2008.

Alegeri generale 2000 si 2004
Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” a participat la Alegerile Locale si Parlamentare din anul 2000 si 2004 sub sigla proprie, cu rezultate oficiale consemnate de sub 0,50%, rezultate mult sub asteptari. Aceste rezultate se datoreaza blocajul mediatic si mijloacele financiare practic inexistente ale partidului nostru pentru a se face cunoscut, cât si fraudei.

Asupra rezultatului Alegerilor Parlamentare din 2004, au fost aduse acuzatii grave de frauda, acuzatii exprimate chiar de presedintele României – Traian Basescu.

Partidului Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD-CTP), a fost ferm convins ca Alegerilor Parlamentare din 2004 au fost fraudate. PSD-CTP a fost partidul cel mai afectat de aceasta frauda.

Frauda s-a produs în special în detrimentul partidelor neparlamentare care nu au avut reprezentanti în birourile electorale. Procentul electoral real estimat pentru partidul nostru a fost cuprins între 4 si 5% si nu cel consemnat de Biroul Electoral Central de 0,20% si 0,25%.

Partidul nostru detine probe care atesta ca am fost furati, frauda s-a produs în sectiile de votare, de la sectiile de votare la birourile electorale judetene si de la birourile electorale judetene la biroul electoral central, când procele verbale electorale au fost modificate. Modul de întocmire a procesele verbale pe doua file A4 si nu pe o singura fila A3 îndoita, asa cum s-a procedat pâna la alegerile locale din 6 Iunie 2004, a permis înlocuirea primei file unde au fost consemnate rezultatele votarii si pastrarea filei a II-a cu semnaturile membrilor biroului electoral respectiv. PSD-CTP detine copia dupa procesul verbal încheiat de BEJ Tulcea unde partidul nostru figureaza cu 4.565 voturi – 3,99% la Senat si 4.844 voturi – 4,24% la CD iar în Monitorul Oficial – rezultatul consemnat de BEC pentru PSD-CTP în judetul Tulcea, arata 543 voturi – respectiv 0,47% la Senat si 500 voturi – respectiv 0,44% la CD.

Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD-CTP), a considerat ca solutia care ar fi anulat în buna parte frauda produsa, ar fi fost renumararea voturilor.

În acest sens, Partidul Social Democrat “Constantin Titel Petrescu” (PSD-CTP), a solicitat presedintelui României – Traian Basescu, ca în calitatea sa de garant al Constitutiei, sa uzeze de autoritatea sa, pentru declansarea unor proceduri la Ministrul Justitiei care sa duca la renumararea voturilor, din pacate solicitarea noastra a ramas fara raspuns.

DATE IDENTIFICARE

Sediul Central: Piata Valter Maracineanu Nr. 1-3, Intrarea 5, Et. 1, Camera 4, Sectorul 1, Bucuresti, România.
Tel: (+ 40) 021.6857716
Mobil: (+40) 741.741469
Site: www.psdm.ro; e-mail: contact@psdm.ro, secretariat@psdm.ro
Cod Fiscal: 13052907
Cont: RO80 CECE B504 43RO N082 2387 CEC Lipscani

Presedinte
Constantin V. IONESCU